El stătea la o masă înconjurat de oameni pe care nu-i plăcea deloc, dar cu care făcea foarte mulți bani. Ea era singură, în mijlocul ringului, dar nu părea singură pentru că în jurul ei erau oameni înghesuiți ca în metrou la orele de vârf. De fapt e foarte greu să spunem care dintre ei era mai singur. El, venit de complezență? Ea, căutând o răzbunare? Când era de vârsta ei 50 de ani i se părea o vârstă la care mori. Acum avea 55. Ea cât să aibă oare? 25? 30? Nu se pricepuse n

Nu a putut să închidă un ochi jumătate de noapte și pe la trei s-a decis. O să coboare la el! De când prietena ei i se destăinuise că lucrurile nu mai merg bine și că pleacă pentru trei zile acasă la ai ei nu mai avea liniște. Așteptase să plece, să fie sigură. Parcă și taxiul acela se îndepărta prea lent. Ar fi fugit imediat, dar tremura prea tare, avea gura uscată și un impuls, poate ridicol, de a merge la toaletă. Era îngrozită și excitată în același timp. Nu ezitase delo

-Eu mi-am dorit de mică să fac ce fac acum. Cea mai bine îmbrăcată și mai frumoasă femeie din cartierul meu făcea într-un fel ce fac eu acum. Nu eram singura care voiam să fiu ca ea, dar acum cred că sunt singura care ar recunoaște. Terapeutul era puțin încurcat pentru că asistenta, pe care o rugase de atâtea ori să tragă clienții de limbă sub acoperirea unui alibi cum ar fi completarea unei fișe medicale, nu notase nicăieri ce meserie avea pacienta! Scria în schimb că vrea

• Ce-i asta? O invitație la nunta ta? Pe ce dată e? Se pregătea deja să-i spună că e ocupat în ziua aceea, indiferent de ce zi ar fi zis. Știau amândoi. Din secunda în care ar fi spus “pe 6” el ar fi zis “Aaaaa, pe 6? Sunt în vacanță la Turci, am bilete la Metallica, sunt programat la operația de colecist, orice, numai să pară că e un refuz care nu e chiar un refuz. Ea zâmbi. - Nu te așteptai… Așa e. Nu se aștepta. După 10 ani de prietenie încă mai sperase cu totul altceva

Niciodată nu îți apreciezi mai mult jobul decât atunci când ești pe cale să-l pierzi. Mai ales când, după ani de studiu, urmați de alți ani de urcat cu ghearele și cu dinții, ajungi în sfârșit sus. Biroul acela de pe colț, cu lumină de afară, jaluzele electrice, aer condiționat separat de cel din open space și chiar un pic de balcon. Cine nu fumează nu poate să înțeleagă ce pierd! se gândi ea în timp ce închidea, poate pentru ultima oară, ușa de la mica terasă de pe care se